Belgiano-francezu’ parasit de nevasta,tot din seria expati si pungile de gunoi.


A fost o data ca niciodata o companie cu sefi expati(adica niste laturi , trimise in Romania pentru ca la ei in tara nu aveau ce face).

Din pacate la momentul respectiv de voie, de nevoie lucram pentru acele persoane , doua la numar.

Intr-o seara la o cina pompoasa cu respectivii si niste colegi, ma pune dracu’ iara sa fiu amabila si draguta si sa-l intreb pe respectivul domn,ce-i face sotia.Stiam ca e casatorit ca isi doreste un copil si pentru ca altceva nu aveam de discutat imi scapa intrebarea.Si cum toti psihopatii mi se destainuie mie, aflu si raspunsul.

Sotia , arhitect de mare valoare , nationalitate broscareasca, fugise cu unul din colegii ei roman(deci se poate si invers).

Sotul, de nationalitate tot broscareasca, mare sef, s-a trezit cu inima sfasiata in paispe si …in mijlocul noptii i-a aruncat hainele sotiei in strada.Nimic deosebit pana aici,doar  un pic de drama si circ.

Dar ceea ce a uitat broscarul , a fost sa-i mentioneze broscaresei cu cate (vreo doua) receptionere de prin hotel a umblat el si cine stie cate or mai fi fost de-l stia tot satul(francez).

Momentul?Penibil.El?Penibil.Intamplarea?Memorabila.

Morala:” Ce tie nu-ti place altuia nu-i face” si „Nu pune intrebari al caror raspuns nu vrei sa-l stii”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: