AMR


Saptamanile acestea sunt grele.Sunt pe principiul AMR(au mai ramas).n zile..si recunosc schimbarea ma sperie.Ma provoaca si ma sperie.Poate de aceea tindem mereu sa ramanem agatati de ceea ce cunoastem,pentru ca ceea ce cunoastem deja nu ne poate face rau.

Tot pe principiul AMR am aterizat vrand nevrand intr-un club aseara care mi-a trezit destul de multe amintiri.Frumoase cei drept, dar pe care stiu ca nu voi mai avea ocazia sa le am, pentru ca cei care m-au insotit pe drumul acesta vor fii la mii de kilometri distanta.

E greu…oricat de mult mi-am dorit sa scap de mizeria din Bucuresti poate va intrebati ce determina un om caruia nu-i lipseste nimic sa-si faca bagajul si sa plece.Nu,nu plec dupa vreun Fat -frumos din contra cred ca Fat Frumos e pe aici pe undeva.Nu plec pentru ca nu mi-e bine, ci pentru ca vreau sa fie mai bine.Pentru ca tot timpul am stiut ca pot mai mult de atat.

Desi am ras cu lacrimi cand ziceam ca faci mai mult din Berceni pana in nord, decat cu avionul de la Bucuresti la…totusi imi vor lipsi toate aceste simplitati de care va vorbeam mai devreme.

Va fi o perioada de analiza, de proiecte noi…deja am scris cuprinsul cartii(este profesional) deci daca veti vrea informatiile veti plati bani grei..va fi o perioada in care voi cunoaste oameni noi si voi lega prietenii pe viata sau pur si simplu ma vor insoti la drum atat cat va fi nevoie.

Intrebare:regreti ceva din ceea ce ai facut pana acum?

Raspuns:nu regret absolut nimic si daca as putea intoarce timpul inapoi as urma acelasi drum:profesional, personal..dar regret ceea ce nu am facut, regret ca nu mi-am inghitit bucatica aia de mandrie si nu am facut unele lucruri.Asta regret.Regret ca nu am avut curajul sa le spun unor oameni ce simt si ce vreau de la ei.Pentru ca stiu ca ar avea dreptul sa stie.

Dar mai stiu ca daca ar fi vrut sa stie ce simt si ce cred mi-ar fi acordat o importanta mai mare.Dupa cum zicea cineva:daca vrea sa stie ce faci te suna, te cauta…daca ii e dor se va intalni cu tine, daca va vrea iti va fi alaturi si iti va accepta deciziile.

Uneori sunt suparata pe mine pentru ca am senzatia ca pot schimba lumea ,oamenii.Dar ei nu pot fi schimbati.In cel mai bun caz te adaptezi din mers si iti alegi pe cine vei vrea sa-ti stea alaturi.

Sunt oameni care m-au marcat adanc  prin felul lor de a fi..prin felul lor de a gandi..prin ceea ce sunt ei.Si da am intalnit si romani care mi-au dat lectii de viata, de la care am invatat multe.

Stiti ce doare cel mai mult? Sa stii ca personal nu ai gresit cu nimic fata de x sau y sau z si totusi x sau y sau z…sa te desconsidere sa te judece dupa aparente.Poate nu au rabdare sau pur si simplu poate nu ma plac.Problema lor nu a mea.Singura pretentie pe care o am este sa-mi spuna …in fata…eu nu te plac si nu am chef de tine.Pot sa accept chestia asta mai usor decat o mica prefacatorie si un joc pe care nu-mi place sa-l joc.

Nu-mi plac jocurile de genul asta, nu sunt genul care pe care, dar cand vine vorba de :ce naiba am facut… sa mor daca stiu.Si sunt sigura ca nu am facut nimic, cel putin intentionat..singura mea greseala este ca sunt mult prea sincera si nu stiu sa joc dupa regulile astea.

Sunt inconjurata de sentimente contradictorii si nu putine au fost momentele in care am vrut sa ma intorc din drum si sa raman aici.Dar rational vobind, pentru ce?La ce bun?Dati-mi un motiv …oameni buni si voi ramane, dar unul al naibii de bun.

Printre chestiile administrative pe care le-am facut,am incercat sa fac in asa fel incat sa vad anumite persoane dragi mie.Si am reusit…Pe cei pe care nu am reusit sa-i vad sau nu am reusit sa le vorbesc ,o sa-i port cu mine in suflet..pentru ca nu toti sunt aici in Bucuresti .

Stiu ca suna a :La revedere dar instinctul meu ala care nu prea da gres niciodata imi spune ca nu voi reveni atat de curand in tara.

Sunt dezertorul principal dintr-o tara care nu mi-a oferit nimic.Dezertez dintr-o societate falsa construita fara principii si valori morale..unde ai mai mult trafic pe blog daca este monden sau legat de politica sau mai nou legat de biserica credinta si dumnezeu.Unde tot ceea ce vad este saracie lucie, lene, minciuna, subcultura, societate care se bazeaza pe portofel ..si card de credit, unde inca ma mai fluiera niste unii la colt de strada, unde risti sa ti se dea in cap pentru un telefon mobil, unde jumatate din timpul liber il petreci in trafic si celalalt pe la diverse cozi.Unde risti sa-ti rupi gatul iarna pe trotuar, unde parcurile sunt facute pentru adolescenti agresivi si nu pentru copii,unde nu poti sa iesi singura pe strada ca femeie la doisprezece noaptea, unde taxiurile te considera turist, unde angajatorul te considera sclav,Romania este locul unde femeia este „wonder woman” si isi castiga locul in societate cu greu.(asta imi aduce aminte de un cover letter citit recent ,in care se vorbea despre succes si ce inseamna sa fii femeie de succes:sa ai bani, sa ai cariera,sa arati bine,sa nu te ingrasi,sa te imbraci bine,sa fii in permanenta coafata,sa fii o mama buna si o sotie iubitoare,sa lasi de la tine,sa fii sofer bun,sa fii bucatareasa,sa fii o prietena de nadejde, sa ai activitati extra, sa planifici zile de nastere si aniversari…………..care este cheia succesului pentru un barbat?Sa aiba bani,eventual o cariera).Eu personal am obosit sa fac toate astea..am obosit de mult…

M-am intalnit zilele trecute la o cafea cu prietena mea buna…cea care stie toate povestile mele cu si despre barbati,care m-a ascultat mereu cand am obsedat pe acelasi subiect,care mi-a fost alaturi cand plangeam cu lacrimi de crocodil pentru n tampenii fie ele legate de munca sau vreun bou;este persoana in fata careia pot sa plang fara sa-mi fie rusine.pentru ca si ea la randul ei intelege ce inseamna sa fii wonder woman si toti sa aiba pretentii de la tine…fara sa ai dreptul de gresi.Ea cu mine si inca cateva fete(cercul ala restrans de care va vorbeam) suntem considerate persoane care nu au voie sa greseasca si la care toti au asteptari…Nici nu imi mai aduc aminte de cand nu am facut o tampenie majora…pentru ca eu ,eu nu am voie sa gresesc.

Dar ce se intampla cu asteptarile noastre???Ale mele personal nu mai exista…Mi-am inghitit vorbele de prea multe ori, pentru a nu deranja, pentru a-mi pastra bunul simt elementar,pentru a nu dezamagi…e mult prea mult chiar si pentru mine.

Pentru majoritatea persoanelor ce citesc aceste randuri  va fi foarte greu sa inteleaga.

Pare ca sunt vesnic nemultumita.Nu sunt …Sunt mult prea multumita..si atunci o dam in extrema ailalta…e prea plina de ea.Deci nicicum nu e bine…

Nu stiu de ce aici niciodata nu am reusit sa multumesc pe toata lumea.Sunt romanii mai cu mot?Poate…

Si atunci de ce sa pariezi, daca sti ca vei pierde?

Pentru ca intotdeauna exista acel 1% procent unde ai sansa de a castiga.Aici este vorba de a-ti asuma…Si cand vine vorba de sentimente ,prietenii,iubiri miza e mare…

Cine-si asuma?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: