Despre sarcina….de ce nu e ca-n basme


Ufff,Mi-am facut curaj si am intrat din nou pe blog…sa scriu ,nu sa citesc.Cine stie poate mai pun si eu un articol o data la doua saptamani.

Dupa cum bine stiti (sau nu)eu si za one ne-am pus pirostriile.Dar azi nu va vorbesc depsre viata in cuplu, ci despre placerea reala de a fi gravida.O sa avem o bebelina mica, sper cadou de ziua mea in februarie.Toate bune si frumoasa dar pana la bebelina sunt multe de spus.

Tineti minte ce ziceau bunicile si mamaicile si tantile si tot poporul femeiesc pe bloguri si reviste?Uitati.Sa fii gravida nu e deloc distractiv , nu e asa cum se zice.

Nu ai nici o stralucire, poate doar de la crema anticosuri, nu ai nici un avantaj la munca sau in oras , decat in fata lui “za one” ca poti sa dormi cat vrei fara sa ai sanse sa te faca puturoasa.

Din seiful cu amintiri :

-2 iunie 2014-luni dimineata pauza de cafea si tigara inainte de plecat la munca.Uitat pe geamul de la bucatarie in gol, adus aminte ca lipseste ceva din peisaj.Nu al de-afara, al lunar.Luat test de sarcina , efectuat , citirea testului ….arata gravida.Ma chiombesc la test timp de cateva minute si parca parca nu-mi vine sa cred caut un “not” inainte (not pregnant, da astea de aici sunt mai smechere)…panica totala .Sun consortul si dau in atac de apoplexie….s-a intamplat minunea, vei fi tatic.:)pauza lunga si tipetele  de bucurie de rigoare.(Bine ca n-au fost de tristete)

Urmatoarea saptamana ,efectuez un al doilea test sa fim siguri…acealasi “pregnant” .Bun ,bunut, bucurie, bucurie , primul nostru copil, progenitura noastra, hai sa facem planul de ingrijire.

Sun la Medicul de familie ma programez…teapa. Noi nu ne ocupa ci la centru dar numai dupa a 12 saptamana de sarcina…Fata mea perplexa, ok si pana atunci ce naiba fac?De unde informatii ?Sa traiasaca vesnicul google.Cretinii au primul interviu la 12 saptamani , primul scan tot pe atunci.

Ce sa facem , ce sa facem , primul progres sa ma las de fumat… reusit cam la juma’ de luna cand , dragele mele ce credeti.Incep greturiile .Chiar mi-as fi dorit sa am un tv pe fundul toaletei  ca asa am petrecut urmatoarele 3 luni.Doctorii dau din umeri, nu ai voie sa iei nimic…poti sa si mori ca nu-ti dau nimic.Mi se pare un pic suspect ca daca nu as fi stiut ca sunt gravida si as fi luat medicamente , ce s-ar fi intamplat????Retorica intrebarea, nu are rost.

La 4 luni de gravidenie,umflatenie si explozie acneica se opreste raul dar …vezi tu , hainutele alea dragute si rochitele si bluzitele nu-ti mai vin.Urcat pe cantar :plus 7 kg….plans isteric plus cautat vinovati.Vinovat gasit -vitaminele cu acid folic, care au aterizat direct in cosul de gunoi.

Incepe perioada de tranzitie-aia in care te maresti pe zi ce trece si te intrebi daca nu o sa faci poc , ca in desenele animate.Eu am fost mai ghinionista si am avut burta mai mare:pe langa intrebarile cretine de genul:da , ai gemeni?sau esti sigura ca ai numai 4 luni ?sau eu nu vreau copil ca nu vreau sa arat ca elefantul:( sau , sau sau, mai trebuie sa suferi si de caldura , de dureriu de cap si alte simptome care de care mai marete.

Intre timp , am avut cateva peripetii si am ajuns la urgenta , o noapte la spital, Facem  orice sa fie bebelina bine,

Acum am intrat in ultimul trimestru si am dureri infioratoare de spate.Ma pocneste, ma trezeste .Se fataie si ma mangaie.In schimb , eu ii povestesc de viata mea, ii cant , ii pun muzica.Pe ea o doare la “bascheti”.”Za one” ii face masaj , o mangaie si adoarme cu capul langa ea.

Ma consoleaza “za one ” cat poate , ma ajuta , face mancare , baga la spalat (eu nu ma mai pot apleca), eu fac cat pot si ce pot din cele domestice.Eu ma consolez cand vad pozele  bebelinei si o vad ca deja mosteneste de la “za one” meteahna cu degetele in gura.

Ma gandesc la premiu de consolare din februarie si parca , parca mai merge, insa dragele mele , nu e ca-n basmele spuse de mamici ,bunici si soacre.Poate pentru ele a fost usor , ca nu munceau , stateau acasa si mai aveau si parintii sau rude  sa le ajute cu una cu alta.Eu una merg  la munca pana la sfarsit de ianuarie , sper doar sa nu nasc prin salile de conferinte,

Acum astept sa vad ce surprize ma mai asteapta , in afara faptului ca nu-mi mai vad degetele de la picioare ,ca ma tin de pat sa ma dau jos, ca dorm pe cateva sute de perne .Evit pozele, am cumparat niste saci , mai trebuie sa le dau gauri.

Intre toate astea gravidenia nu este pentru toti…desi toate rubedeniile abia asteapta sa-ti vada obrajorii plini si asa zisele prietene, colege etc sa se uite la tine sa-si ridice moralul.

Si ceea ce ma deranjeaza cel mai tare e ca simt rautatea , gelozia si invidia, desi nu stiu pentru ce …La un moment dat , toti vor avea copii, bebelini sau bebeline…deci care e scopul?

Si ca sa citez din baietii de la MAFIA: “Si cum se schimba unii-n curve , nici nu-ti vine sa crezi”.

Oare cand o sa-mi invat lectia?

Cand amintirile iti talharesc sufletul


E ceva vreme de cand nu am mai scris aici.Am fost ocupata,ca de obicei.

Ocupata sa traiesc, sa muncesc, sa slabesc, sa sa sa …Atatea sa, incat am uitat sa ma mai destind.Sunt trei ani de cand am parasit frumoasa Romania.Sunt trei ani de cand am aruncat la gunoi , tot ce nu a fost bun in viata mea.Am urat Romania din tot sufletul meu si cand spun Romania  nu vorbesc de tara, vorbesc de oameni.

Un popor de plangaciosi, miorlaiti si sclifositi, unde prima lor grija e sa isi imparte problemele prin curtile altora.Barfa, care ajunge pana la nivel de OTV.Urmatoarea grija e sa faca analiza comportamentala  si sa dea verdicte.Verdicte pe care nimeni nu are dreptul sa le dea.Am urat barfa si am urat sa fiu judecata…acum suntem eu si sotul, in tara nimanui.Nu apartinem nimanui, decat mamelor noastre, famililor noastre,

Sufletele noastre nu mai apartin de Romania:”au plecat , sa stea acolo unde au plecat”,”Uite si la astia vin si se plang, ca nu-si iau restul”.Fite de Anglia”,”bine ca vin sa ne arate noua cum se fac lucrurile”

Aici, lucrurile sunt diferite.Munca-i munca si acasa; putini prieteni, tot romani si alesi pe spranceana.Cativa englezi, cativa francezi.Departe de casa, departe de familii, departe de ce ti-a fost drag candva odata, esti pus in situatia sa alegi.

Fac pariu daca m-as intoarce as avea parte de aceleasi priviri , ca atunci cand m-am intors prima data.Vrei salariu de 4000 de lei(800 de lire).Pai ce stii tu sa faci de banii astia?Cum intri incaltat in casa?etc etc.

Aceleasi stiri la TV , aceleasi strazi gri, acelasi centru vechi, cu aceleasi pitipoance sau poate o generatie mai noua , cu aceeasi golani si cocalari.

Ideea e ca din nou m-am saturat de problemele celor din Romania.Cand sun, toti au probleme.Vorbim jumatate de ora si toti se plang de una de alta.Eu nu pot , nu am voie, ca eu o duc bine.In teorie, daca ai bani suficienti,nu ai probleme.

As vrea sa inchid ochii si sa uit ca Romania exista.Sa uit de tot ce a fost , de tot ce este.Si sa spun nu-mi pasa.Nu-mi mai pasa.

Dar Romania iti pune o stigma, si oriunde te-ai duce esti roman…nu poti scapa, nu poti uita.

 

 

 

 

 

 

 

 

Bancul de Craciun


Dupa o zi criminala, in care lui Mos Craciun toate i-au mers prost: i s-au imbolnavit 4 pitici, 3 reni au racit, sania s-a rupt, a ramas fara bautura si a venit si soacra-sa in vizita, seara, suna la usa un ingeras cu un brad imens de Craciun. ‘Ce sa fac cu bradul Mosule?’ intreaba ingerasul.

Si de atunci exista traditia cu ingerasul infipt in varful bradului

Ce-mi doresc in 2013….


sa slabesc vreo cinci kilograme

sa trec cu bine de nunta fara diazepam si vodka

sa devin blonda din nou

un concediu de vreo trei luni

plus o marire de salariu

Asta pentru ca merit…

 

 

Dar-ar naiba tine dragoste:)


Nu am mai scris de mult si ma simt vinovata.M-am lasat acaparata de diversele schimbari din viata mea, placute de cele mai multe ori.

Am tot scris despre diverse persoane pe care le-am intalnit pana acum , am scris despre oameni , despre intamplari, despre credinte, obicieiuri.Am luat la misto tot ce se putea lua la misto in societatea romaneasca, am ridicat elogii.

M-am hotarat acum sa scriu despre “za one” din viata mea.Ce m-a determinat ?O simpla intrebare.

Cum ti-ai dat seama ca este el?

Mi-am dat seama si atat.E greu de explicat in special cand vine vorba de sentimente , de ceea ce simti, de ceea ce simti ca vrei si de cum te simti .

Am stat si m-am gandit; se zice ca dragostea dureaza trei ani.Eu am trecut de primul si nu iubesc mai putin , iubesc mai mult, iubesc altfel.Mai profund, cu mai multe intelepciune.Compromisurile nu par compromisuri, ci decizii luate la comun, certurile nu sunt certuri si devin discutii in contradictoriu. Il astept pe al doilea nu nerbadare. si pe al treilea si tot asa.Astept sa fie “si au trait fericiti pana la adanci batraneti”

Nu cred ca dragostea e oarba, ci pur si simplu , cred ca dupa un anumit timp, dupa ce trecei prin diverse experiente iti dai seama ca nu mai exista al saptelea etaj , si ca ai tot ce se poate mai bun pentru tine.

Dar recunosc dragostea trebuie intretinuta, nu cu false emotii ci cu gesturi, cu cuvinte frumoase, cu puterea de accepta cealalta personalitate.

Cum iti dai seama ?Cand cel de langa tine iti spune: Esti in rugaciunile mele.

Cand te trezesti dimineata si iti dai seama ca ai vrea sa opresti timpul in loc, cand vii obosita de la serviciu si ti se spune ca arati ca o zana.

Nu stiu ce o sa fie, nu stiu viitorul , dar tot ce pot sa sper este ca veti fi la fel de norocoase sa vi-l gasiti pe “za one”.Sper ca peste douazeci de ani , voi scrie aici , tot despre za one, despre schimbari, despre viata mea.

Si daca “za one” va fi cuminte , il voi lasa si pe el sa scrie aici, parerea lui.

 

Belgiano-francezu’ parasit de nevasta,tot din seria expati si pungile de gunoi.


A fost o data ca niciodata o companie cu sefi expati(adica niste laturi , trimise in Romania pentru ca la ei in tara nu aveau ce face).

Din pacate la momentul respectiv de voie, de nevoie lucram pentru acele persoane , doua la numar.

Intr-o seara la o cina pompoasa cu respectivii si niste colegi, ma pune dracu’ iara sa fiu amabila si draguta si sa-l intreb pe respectivul domn,ce-i face sotia.Stiam ca e casatorit ca isi doreste un copil si pentru ca altceva nu aveam de discutat imi scapa intrebarea.Si cum toti psihopatii mi se destainuie mie, aflu si raspunsul.

Sotia , arhitect de mare valoare , nationalitate broscareasca, fugise cu unul din colegii ei roman(deci se poate si invers).

Sotul, de nationalitate tot broscareasca, mare sef, s-a trezit cu inima sfasiata in paispe si …in mijlocul noptii i-a aruncat hainele sotiei in strada.Nimic deosebit pana aici,doar  un pic de drama si circ.

Dar ceea ce a uitat broscarul , a fost sa-i mentioneze broscaresei cu cate (vreo doua) receptionere de prin hotel a umblat el si cine stie cate or mai fi fost de-l stia tot satul(francez).

Momentul?Penibil.El?Penibil.Intamplarea?Memorabila.

Morala:” Ce tie nu-ti place altuia nu-i face” si “Nu pune intrebari al caror raspuns nu vrei sa-l stii”

De ce sa nu ?


Mi-am adus aminte ca totusi am un blog; si cum nu m-a mai batut nimeni la cap sa scriu, m-am luat cu ale mele si uite asa v-am lasat fara lectura, fie ea de sfarsit de saptamana sau de vacanta.

Mda am avut treaba, am fost intr-o scurta vizita in Romania , asta acu’ vreo doua luni…noutati(nu ca nu ati stii:Luciu divorteaza,Bahmuteanu la fel doar ca la ea e a treia oara,s-a terminat cu Olimpiada, Lulu isi va gasi un nou stapan si eu muncesc.E seara , e tarziu si eu scriu despre Romania de pe alte taramuri.

Ce mai e nou la mine:nu nu ma marit inca, cel mai probabil la anu’,cainele inca traieste(asta pentru curiosi), nu mi-am luat inca Jaguar(urmeaza),m-am ingrasat 5 kg(fir-ar mama lor de cupcakes),sunt iarasi blondie dupa o incercare esuata de bruneta:),si planuiesc sa ma las de fumat(pe bune).

Despre ce vroiam sa scriu(mentionez ca am avut o pauza de 15 min ca sa ma apuc sa scriu):asa …oameni buni sa nu lasati niciodata pe cineva in viata sa va spuna :”nu poti, nu o sa reusesti, e greu, mai bine lasa”, sau vesnicul romanesc:”asta e…”.Daca cineva va va intreaba de ce , voi sa raspundeti: de ce sa nu?

Daca aveti un vis , urmati-l, faceti tot posibilul sa vi-l impliniti.Ma apuca amocul si imi dau seama ca am aproape 30 de ani.Nu am regrete, nu am vise neimplinite.Pe unele inca le continui si muncesc sa mi le ating(imi doresc sa fiu chelnerita in Caraibe in continuare, dar asta e planul pentru pensie..)

Si inca un lucru: sa nu va impartasiti niciodata ideile , pentru ca …si aici atentie… riscati sa vi le fure, si nu de alta dar, poate ca ceilalati vor avea resursele si timpul necesar sa le  puna in aplicare .Ar fi pacat nu?

E doar un sfat.Urmati-va visurile, bucurati-va de viata.

Copii care se cearta si mama UE


Sunt intr-o stare de oboseala cronica,Ajung sa dorm si vizez ca dorm .Astept vacanta la 35 de grade mai mult decat ati putea sa va imaginati.

Asa ca scriu…scriu pentru distractie, diversificare etc.

Ce mai e nou.In Londra nimic.In Bucuresti cade guvernul , Loteria nationala e in prag de insolventa, Prima Casa e pe cale de a se termina si eu casc..casc a lene.Ma gandesc daca sa-mi obsosesc fundul(care a luat proportii) pana la Consulat , ca sa-mi exprim un punct de vedere.Numai ca de data asta nu am un punct de vedere.

S-au incalcat legi, tratate, macar pe Base nu l-au impuscat.E a doua lovitura de stat.Sub o forma sau alta ne-am dat cu stangul in dreptul.Tinem prima pagina a ziarelor internationale.Din Daily mail azi: Hotii romani vin la Londra in timpul Olimpiadei.Pe bune?Deja sunt aici, dar nu mai conteaza.

Daily mail duce campanie impotriva romanilor, din bun simt si ca sa nu fie acuzati de discriminare mai adauaga pe langa “Romanian si Lithuanian” sau Eastern Europe.Pe-ai lor care stau pe beneficii i-au uitat.

Ma rog cainii latra, ursu trece si iata-l pe Crinutu pe scaunul  mult ravnit.Sunt “apolitica” de fel, nu emit judecati sau opinii politice.In schimb sunt trista …dupa ce ca aveam o imagine cenusie in mama UE, acum suntem oaia neagra.Sa nu credeti ca ma apuca dorul de Romania sau ca brusc sunt patrioata.Nici cum.Nu sunt nici mandra ca sunt romanca, chiar daca avem cativa sportivi si cativa intelectuali rasariti pe ici colo.

Romania a uitat de cel de-al patrulea P din marketing: promovare…sau cum sa promovezi produsul la pretul corect si catre publicul tinta.

Cine promoveaza Romania uita sa mentioneze si de oamenii care reusesc si nu nu neaparat in tara , dar cel putin in afara.Sa-si spele rufele in casa si nu in public la mama UE.Sa mai bage sub covor din mizerii.

Sa nu va ganditi ca aici e altfel.Au si ei politicieni corupti, hoti de buzunar , handicapati, grad de promovabilitate scazut..dar au o maturica mica mica , si baga totul sub pres.Cand sub pres s-a adunat prea multa mizerie, il scot il scutura si revin la normal.Englezii tin la imagine.

Sa nu uitam un mare atu in business: imaginea.Si cum sa mai accesam noi fonduri europene si vize de munca cand imaginea noastra echivaleaza cu a indienilor?

Vorba prieteni mele.Noi cei care am reusit si care dam lectii multor natiuni, ne ascundem in culcusul comoditatii si al implinirii incetand sa mai demonstram ca se poate.

Un scurt exemplu din managementul de aici, o am pe una anglo-saxona la origini, fosta directoare de vanzari,care nu stie sa calculez e un amarat de procentaj.

Pe scurt Crin si Base: doi oameni manati de mandrie personala , egocentrici  care nu au realizat inca cat rau au facut imaginii Romaniei.Au stricat in doua luni, ce au facut altii in zece ani.Oricum nu le pasa.Oricare ar iesi va fura in continuare. Au demnostrat cat de usor se face slalom printre legi si cat de usor poti sa mori cu dreptatea in mana.(Crin la alegeri si Base suspendat).

Dragii mei…ma felicit din nou pentru decizia pe care am luat-o.Si daca pana acum consideram sa mai dau o sansa de a ma intoarce acasa, renunt aici si pun capat pana la stabilizarea sanatatii mentale din intreaga Romanie.

 

 

Prietena prietenei prietenei mele.


Azi mi-am trimis actele la Home office, da devin aproape rezident , complicat insa peste vreo 4 ani poate depun si de cetatenie:)

Ieri cand cautam prin dosare dupa una alta am dat peste niste hartoage, amintiri….si uite asa am derulat filmul inapoi pana la un an tragic din viata mea  constand in: 2 despartiri ca-n filme(va povesteam eu de ele) de aceeasi persoana, ceva probleme in familie , precum si faptul ca tot in acea perioada am schimbat jobul de doua ori…Sfarsitul acelui an m-a dus la epuizare psihica(am confirmare de la doctor) plus o neintelegere pe un  leasing ca bonus.

Azi o sa vorbim despre o alta persoana cu grave probleme psihice, care din cauza unei frustrari si din nou a lipsei de educatie a devenit subiect pe blogul meu.

Domnisoara in cauza , (un metru cincizeci, nu ca ar avea importanta inaltimea ), imbracata tot timpul dupa ultima pitipongeala, era in permanenta centrul atentiei.Daca nu era, avea ea grija sa fie.Imi pare rau ca nu i-a spus nimeni ca nu e nici top model, nici frumusete exotica.De obicei frustratii , incearca sa compenseze prin nevoia de a fi admirati si recunoscuti .

Cat a avut bani (din furat) freca discotecile, cand nu a a mai avut bani, si-a gasit pe unul cu bani..:)

A facut-o cu nervii pe asa zisa cumnata a ei , in fiecare vacanta atarna de frac-su si cumnata sa se duca cu ei.O vara doua veri, pana a devenit subiect de cearta in respectivul cuplu.Evident cand si-a bagat scorpia coada, s-a dus totul naibii.

Domnisoara a fost intr-o continua suferinta , din cauza unor relatii nu foarte sanatoase, insa ce m-a amuzat tot timpul la acele relatii e ca aveau iz de telenovela.Ala o insela pe ea, ea pe el, amandoi unul pe altul si uite asa.Ma rog nu e treaba noastra.Dar nu aveam nevoie de telenovele la TV.Era suficeint sa o sun pe ea.

Am pierdut conexiunea cu respectiva domnisoara (din fericire), dar multumita facebookului mi-am dat seama ca unor oameni, oricat le-ai deschide ochii, oricat de mult ai incerca sa le explici ce inseamna sa ai caracter, nu poti.Cei sapte ani de acasa isi vor spune tot timpul cuvantul.Si unde nu sunt sapte ani de acasa, nu ai pe ce sa cladesti.

Cu respectiva domnisoara am avut de impartit un leasing, tot in anul ala nefericit, insa am fost fata desteapta si am terminat orice conexiune.

Sunt poate ani buni de cand am trecut peste tragi-comedia cu respectiva , dar stiu ca a incercat sa ia legatura cu mine sau eu cu ea,si intr-un final mi-a spus.”eu nu mai  sunt suparata pe tine”.Am ras cu lacrimi  vazand acel mesaj si am dat un singur click: Ignore.Revin cand spun ca din cand in cand e bine sa selectionezi prietenii si sa tragi linie.

Acum respectiva psihotica cu probleme temperamentale, s-a imprietenit cu o prietena buna de-ale mele.Se duc in vacanteee, se plimba , ies in oras.Nu am nimic impotriva doar ca prietena mea, suflet nevinovat a ajuns pe mana ei machiavelica si manipulatoare.

Imi pasa?Da.Ar trebui sa-mi pese?Nu.Pacat de prietena mea ca e fata buna.Tot ce pot eu sa sper , este ca va deschide ochii si isi va vedea de treaba ei.

 

Mi-e dor de …


Am uitat cum e sa impresonezi in cinci minute.Sau sa ai la dispozitie doar cinci minute sa impresionezi.Oricum ar fi, atata ia de obicei ca ochii mei verzi si ideile mele nastrusnice sa capteze atentia.

Am fost la o conferinta UK , am stat de vorba cu hotelieri.Imi e dor sa stau de vorba cu oamenii. Sa le propun afaceri, sa le propun idei.

Negociatorul din mine moare incet, incet.Mi-e dor de… mi-e dor de zilele de business de acasa.

Motiv pentru care ma voi mobiliza.Da..pentru ca mi-e dor de o dezbatere, de o negociere si de niste convorbiri telefonice ce tin cel putin doua ore.

Revin cu detalii.

CV-urile si lenea


Da stiu , iar am lipsit cam mult, nu de alta dar mi-am gasit cateva ocupatii de umplut timpul liber, dar dupa cum vedeti nu ma/va las .

Poveste pe scurt..ma marit…

Glumesc, v-am speriat putin , nu ? De fapt am avut treaba, am muncit, m-am plimbat am fost ghid in Londra, m-am jucat pe calculator, am citit doua pagini dintr-o carte, mi-am aranjat cateva detalii pentru sosirea la Bucuresti, m-am indragostit, vreau sa-mi iau caine, ma pregatesc sa-mi iau diploma de formator,am visat urat, nu m-am lasat de fumat, desi ar trebui..etc, etc

Nu despre asta vorbim azi, v-am facut asa o recapitulare in caz ca va interesa.(Tot trebuie sa ma apuc sa-mi scriu memoriile).Bun.Azi m-a luat lenea la munca …si de lene mi-am facut curat in folderul meu .Si ce credeti ca am gasit in folderul meu?Cateva Cv-uri…daca nu are fi fost de la cunostinte le-as fi publicat .

De ce le mentionez?Ati zice voi sunt niste cv-uri ce mama ma-sii.Nu , nu sunt doar Cv-uri.Sunt delicioase.Nu le public ca-mi fac iar dusmani,dar voi publica niste mostre:mai bine nu.Nu ma lasa inima.

Dar profesional vorbind as vrea sa dau cateva sfaturi :

1)cereti unui prieten buuunnnn (asa ca mine) sa-l revizuiasca, nu o sa credeti cate greseli se pot gasi

2)daca il faceti in engleza,franceza, punjabi, etc va rog din suflet , dar va rog eu nu utilizati google translate

3)cand puneti descrierea jobului , iar va rog din suflet , nu luati cu copy paste din fisa postului

4)treceti la fiecare job ce reusite ati avut , pe angajator il intereaseaza mai mult decat fisa postului curenta

5)pe Cv nu se trec:data nasterii, daca esti casatorit sau nu, daca ai copii sau nu, precum si nici poza(cu exceptia cazului in care vreti sa faceti vreo reclama la L’oreal).Daca ma intrebati de ce…oprit-va aici

6)Evitati frazele de genul:Viata este grea dar eu am razbatut, Am inceput de jos si vreau sa evoluez, precum si orice povestioara personala care credeti ca va impresiona.Cv-ul este strict profesional si trebuie sa ramana asa

7)Datele de contact sa fie actualizate iar adresa de mail sa nu fie:testosul @yahoo.co.uk

8)Va implor, va implor, nu mai trimiteti cv-uri de pe best jobs…Sunt o tampenie si in format pdf , arata oribil.

9)sfat:de dupa ce ati trimis cv-ul-ar fi de preferat daca va cautati de munca sa incetati sa mai raspundeti la telefon cu Alooooooo.La numere necunoscute se raspunde cu numele.

Acum ca tot e aproape ora cinci si trebuie sa plec acasa, ma cheama telecomanda.(v-am zis ca mi-e lene), va spun la buna vedere in august…

Reality show


Unii spun ca nu mi se acorda suficienta atentie, altii ca-s prea plina de mine si putina modestie nu mi-ar strica.

Da recunosc ca sunt plina de mine, mi-as fi dorit de cateva ori in viata sa am putina competitie.M-am cam saturat sa fiu cea mai buna dintre toti, cel putin la lucru.(Nu eu am spus asta).Nu sunt un fotomodel , nu am masuri 90-60-90 si aspectul fizic e ultimul pe care-l promovez.Dar unde vreau sa ajung….

Am avut  o saptamana un prieten in vizita cu ceva treaba in Londra .Ne uitam seara impreuna la Britain’s Got Talent pe acelasi tipar cu Romanii au talent.Evident au inceput dezbaterile.Ala nu , ala da, ala nu face mare lucru.Ma rog a castigat una cu-n caine.Eu :ala e urat, el :aia e buna numa’n pat  si uite asa comentam de numa’.Radem si glumim.

La fel imi citeste stirile dimineata de pe calculator in timp ce eu fac cafeaua:x a castigat nu stiu ce talent show , y a castigat nu stiu ce.Si ii spun..dragule nu-mi pasa …efectiv nu-mi pasa cine castiga si cine pierde la aceste concursuri de talente.

Eu asa face un reality show la office…sa te tii atunci rasul-plansului.Imaginati-va cand vin cu camere tocmai cand angajatul model, ala care sta 2 ore in plus la birou in fiecare zi sta pe telefon cu varu din Germania sau sora din Spania.Sa scoata facturile de telefon si sa le puna in fata angajatorului.(eu donam sms de 2 euro la cancer ).pe telefoane personale,print screen la fiecare cinci minute de pe desktop,microfoane incorporate in salile de project management,etc

Sau cand spune sales ca pleaca pe teren si vin cameramanii la terasa din Herastrau (flagrant)sau sa vina sotia in vizita in timpul unei deplasari…Atunci o sa fie chiar ca la surprize surprize..Ii ziceam si prietenului..astia-s mici copii fata de ce se intampla intr-un birou de vanzari.

Stai sa vezi ce talente am eu: patru limbi vorbite fluent, tactici de negociere, comunicare, programare neurolingvistica, psihologia consumatorului, turism,economie, marketing, tactici de dezvoltare personala, coaching, training, serviciul clienti, managementul timpului, tehnici decizionale(asta e mai recent), scriu 50 de cuvine pe minut(am facut test).

Si acum cum naiba sa nu ma simt ofensata…cand televiziunea promoveaza doi craci si doua perechi de sani?

Vreau si eu sa particip cu talentele astea la un concurs.Poate ma inscriu la Dragon’s Den (Arena Leilor).

Vreau sa simta telespectatorul de rand ce inseamna sa fii intr-o negociere de cateva sute de mii de euro.Sa stie ce inseamna sa fii tot timpul cu nasu-n articole, sa citesti carti tot timpul sa fii intr-o continua pregatire morala , sa faci strategii zi de zi.

Imaginati-ma in ultima mea negociere: Sa vina prezentatorul  sa ma intrebe:Ce ai simtit cand i-ai propus clientului oferta?De ce ai crezut ca o sa accepte oferta ta si nu pe ailalata?Si eu sa raspund: M-am simtit foarte sigura pe mine, pentru ca m-am pregatit foarte mult inainte, stiam ca o sa castig ,am avut ceva nesiguranta cand clientul mi-a mentionat competitia dar eu am avut toate stelele aliniate…:)

Sau: Ai avut o negociere foarte grea.Crezi ca tinuta aleasa a influentat opinia partii adverse?Crezi ca daca ai fi purtat altceva si nu ti-ai fi rupt dresul (vechea mea problema) inainte de negociere ai fi avut mai multe sanse?

Eu: dandu-mi ochii peste cap…nu, nu cred ca tinuta a influentat decizia clientului dar in ultima perioada m-am simtit foarte obosita, evident din cauza pregatirii continue.Cred ca nu am avut o stare de spirit, dar stiu ca cei de-acasa mi-au fost alaturi.

Apare si mama:Stiam ca in cele din urma faptul ca mi-am sustinut fiica in Universitate o sa dea roade, pana si faptul ca am ajutat-o la teme in clasa intai a influentat faptul ca a ajuns aici.

Buun. Lasand la o parte comicul situatiei ajung la concluzia ca noi astia clasa muncitoare nu suntem apreciati.Il apreciem pe unu care poate sa cante la opera, dar nu realizam niciodata cat de talentati suntem noi .Evident avem alte abilitati ,dar tot talente sunt.

Dupa cum zice o vorba de pe-aici : Sa nu te astepti niciodata  la un peste sa se catare intr-un copac.

Deci cine face reality show-ul ?Sa-l numim :”La birou”

Una dintre primele mele iubiri


Una dintre primele mele iubiri:

Gramatica ...si cum prima iubire nu se uita, ma gandeam sa redau ceva amuzant si interesant, ce era posibil subiect de examen la facultatea de litere, drept sau relatii cu publicul la Universitatea din Bucuresti,acum vreo zece ani.Probabil in ziua de azi, doar dai clik pe variante…dar merita citit.

Valorile  morfologice ale lui “a”
1. Substantiv
A este prima litera a alfabetului.

2. Interjectie care exprima:
• Surprinderea
A, mergeti si voi la munte de sarbatori?
• Admiratia
A, ce frumos te-ai îmbracat pentru balul absolvirii!
• Regretul
A, ce rau îmi pare ca nu ma puteti însoti pîna la aeroport!
• Reamintirea brusca a ceva uitat
A, cartea pe care o tii în mîna ti-am cumparat-o chiar eu!

3. Verb auxiliar (a avea) care intra în componenta timpului:
perfect compus
A venit imediat ce a putut.

4. Verb auxiliar (a voi) care intra în componenta timpului:
viitor popular (pentru persoana a III-a, numarul singular)
A-nvata el mai tîrziu.

5. Prepozitie simpla
a) marca a infinitivului
A trai este o filosofie pe care putini o înteleg.
b) însoteste un substantiv în cazul acuzativ, exprimînd un raport de asemanare, de identificare
Face a ploaie.
Are gust a mar copt si scortisoara.
c) ajuta la construirea cazului genitiv pentru numerale
Mama Catalina este strabunica a cincisprezece copii.
d) ajuta la construirea cazului dativ al numeralalelor sau pronumelor relative ce, ceea ce cînd acestea sînt precedate de prepozitii specifice dativului
El a fost pedepsit datorita a cinci dintre colegii sai. (prepozitie)
Marian a actionat contrar a ceea ce simtea pentru Maria. (prepozitie)
e) preceda un numeral distributiv
A alergat fara sa se opreasca zece stadii a cîte o suta noua zeci si doi de metri.
f) se foloseste dupa verbe care au sensul de:
a prevesti, a semana
Din senin, toate orataniile incepura sa alerge de parca ar fi facut a vreme rea.
Dupa cum se comporta nu face deloc a bine.
sta nu calca a popa.
g) intra în componenta unor locutiuni adverbiale (de-a lungul, de-a dreptul, de-a latul)
A masurat de-a lungul ogorului patruzeci de prajini ce aveau sa-i revina întîiului fecior.
h) intra în componenta denumirilor de jocuri practicate de copii: (de-a baba oarba, de-a hotii si vardistii, de-a v-ati ascunselea)
Cînd eram mai mic ne adunam toti copiii spre ne juca de-a v-ati ascunselea.

6. Articol genitival (posesiv)
a) însoteste un adjectiv pronominal posesiv, un substantiv sau un pronume în genitiv care pot îndeplini functiile sintactice de:
• atribut adjectival
A mele gînduri sînt departe si le despart zeci de nadejdi
• atribut substantival genitival
M-am plimbat pentru prima oara cu masina noua a Biancai.
• nume predicativ
Livada, pe cînd noi nu eram, era a butnarilor.
• atribut pronominal genitival
Bucuria mare a fiecaruia se datora dorintei de a darui.

b) intra în componenta pronumelui posesiv pentru genul feminin, care îndeplineste functiile sintactice de:
• nume predicativ (cazul nominativ)
Poezia aparuta în volumul tau este a mea.
• subiect
A ei era cea mai reusita creatie.
• complement direct
Dintre toate lucrarile, maestrul a ales-o pe a noastra considerînd-o originala.
• complement indirect
Cînd povesteai despre copilaria ta, îmi aminteam de a mea.
• atribut pronominal
Citind lucrarea mea, m-am gîndit la o viitoare discutie despre a ta.
c) intra în componenta numeralului ordinal pentru genul feminin: a doua, a treia, a cincea
A treia a plecat mai devreme spre casa.

7. Pronume demonstrativ de departare forma populara
A de colo se crede mai desteapta?

Cam asa aratau subiectele de examen pe vremuri …….ce vremuri…

Un francez cretin la Bucuresti


Iata cum vine o delicioasa poveste despre expati si de ce “paris my love ” nu mai pot eu sa-i inghit.

Se ia un francez, se trimite la Londra pe un salariu acceptabil unde si el si familionul circula cu metroul, isi platesc chirie plus cam nici un beneficiu.Un om de conditie medie as zice eu.

Asa ca iata se iveste o portita spre o tara de lumea treia, unde are salariul de trei ori mai mare, casa moca in satul francez, studiile la Scoala Romano-Americana platite la plozi.Ati ghicit, acel francez care avea salariul de 10 ori mai mare decat predecesorul roman a gasit prostii de muls in Bucuresti si de pus biciul pe ei.

Imi aduc si acum aminte de prima zi, eu venisem din vacanta si-l vad:un pitic de juma de metru in usa biroului.Ma rog , ne asezam toata echipa, formalitati, pupincurisme ca deh e francez, eu oricum i-am dat un mare ignore,pe premisa ca era in epoca de aur a economiei romane si oricum nu aveam timp de pierdut.

Am refuzat mult timp sa-i vorbesc in franceza pe principiul traiesti in Romania invata romaneste.Mi-am dat seama ca principiul e gresit ca deja dupa un an jumate incepuse sa inteleaga cand il trimiteam la origini.

Buuuun, de ce era omul cretin: pentru  nu cunostea piata(puteam sa-i zic ca nu sunt turisti in Bucuresti ca a explodat avionul , ca au gasit aligatori in aeroport sau ca au plecat toti la Nisipurile de Aur, pentru el nu facea diferenta) , pentru ca stilul de management era defectuos, iar motivarea lui venea prin urmatoarea expresie: nu-ti convine, pleci, ceea ce am si facut.

Dupa incercari nenumarate sa-i explic piata si felul in care se lucreaza in Romania am renuntat. Am renuntat sa-i explic de ce nu sunt turisti si care sunt bugetele.Ma rog detalii,detalii.Nu intru in piata de turism din Bucuresti.

Dar cireasa de pe tort a fost cand eu, cu cartea de munca in brate (2009), ma opreste si ma intreaba cum imi fac eu tarifarea pentru anul urmator.Am uitat sa-i spun atunci ca asta e treaba de Director de Vanzari care castiga 8000 de euro pe luna(daaaaa,opt mii de euro pe luna),iar eu cu un sal de 500 de euro nu-mi pot permite sa-i dau asemenea sfaturi.

O alta caracteristica a acestui domn, iarasi demna de studiat era falsa modestie.Nu stiu de cate ori mi-a luat rapoartele si ideile si nu numai ale mele si le-a prezentat mai sus.Era o placere sa-l vad felicitat pe munca altora.Un adevarat manager francez ce pot spune.

Printre incercarile lui esuate de a-mi mitui instinctele si de a-mi sterge expresia de scarba de pe fata, imi aduc aminte ca ne comanda torturi din companie si apoi le semna pe oferta comerciala.Eram mai mult decat fericita la sfarsit de saptmana sa mananc o felie amarata de tort,care oricum nu era platita din banii lui.

Asa cum ati vazut mai sus , pe langa ca omul era un lingau, era si zgarcit.Aveam o placere deosebita sa intru la el in birou si sa-i cer banii pentru zilele colegilor de nastere.Evident ca ne scotea in “team buildinguri”la care ma duceam cu greata, pe banii companiei.Nu cred ca l-am vazut o data dand bani sau un cadou de placere.

Si ultima ciresica si inchei ca as scrie inca vreo douazeci de pagini.Vine evaluarea, a fost prima si ultima mea evaluare cu el.Evident, profesional sunt artista, personal nu ma purtam frumos cu colegii si aveam o problema de atitudine.Si pentru aceasta evaluare i-am urat ceva de bine.La o saptamana dupa , vine boul cu piciorul in ghips. Si-l rupsese la tenis.Nu stiu de ce dar am a vut o satisfactie sa-l vad cum a trebuit sa-si anuleze biletele de vacanta , a cheltuit o caruta de bani la doctor , dar ca sa vedeti ca iarba rea nu piere, cred ca de-al nabii a venit la munca.Omul in loc sa stea acasa, trimitea soferul ca deh, in  lumea a treia isi permitea sofer, in Londra abia-si permitea abonamentul la metrou.

Deci l-am vazut si pe acest cretinel dupa vreun an de zile, din pacate la nunta unei bune prietene, insa expresia de greata de pe fata  tot nu mi-am putut-o sterge nici acuma dupa vreo 3 ani.

Motto-ul lui:”Ce poti face azi, lasa pe maine sau da-le prostilor sa faca pentru tine”.

Si ca sa continui in nota expatilor, cam toti care au venit in Romanica,  dupa vreun an, doi au divortat…ca sa se cupleze cu niste romancute/romani.Coincindenta sau nu, in continuare mi-e scarba de ei, avand in vedere ca recent am mai cunoscut unu care a stat trei ani in Romania si nu stia o boaba romaneste, dar imi apostrofa accentul din limba engleza.

Va urma!Belgiano-francezu parasit de nevasta,tot din seria expati si pungile de gunoi.”Stay tuned”

Inca o noua rubrica


In experienta mea cu fetele, cel mai iubit subiect asa cum am zis este cel legat de barbati si cum naiba poti sa-i intelegi.Pe scurt?Nu poti.

De ce scriu.Pentru ca mi-am dat seama ca prin experienta mea si a altor femei de nota 15, am material de rasul plansului.

Mai jos mici  exemple, cand trebuie sa te grabesti sa-i dai papucii :

Seara ora 11, imi trebuia un medicament de astm.Farmacii non stop deschise cate vrei in zona.Eu cer frumos sa vina cu mine la farmacie(deci nici macar sa se duca doar el,oricum nu ar fi luat ce trebuie).El:ia masina si du-te singura.Evident m-am dus (de tot dupa ceva vreme:)

Exemplul doi-stai foarte mult peste program in ultima perioada si ai cam multe cearcane…(replica am dat-o doar in gand:asta pentru ca nu am chef sa te vad, iar cearcanele le am de la insomniile pe care mi le dai cand stai noapte tarziu in crasme.)

Exemplul trei:ar trebui sa mai slabesti(lovitura sub centura).Am avut nervii sa-i explic frumos ca dupa zece ora de munca, nu am nici un chef sa ma duc la sala).

Exemplul patru: nu am bani sa ies in oras, am fost aseara la baut.

Exemplu cinci: nu pot, acum ma uit la meci(de cinci ori pe saptamana).

Exemplul sase: ar trebui sa deschizi printre alte carti si pe-aia de bucate

Exemplul sapte:nu ai nevoie, nu -ti trebuie: pantofi, masina, vacanta, haine, iesiri cu fetele, iesiri la teatru, caine, pisica.

Si mai am,mai trebuie sa-mi aduc aminte.

Trist fetelor , trist!

Domnisoara X-top manager


Asa cum am promis incepem rubrica caterinca cu budinca , profile psihologice de cercetat la IML, baza de data pentru studii de caz pentru studenti la psihologie si universitati de prestigiu.

Buun, personajul pe care il calificam azi este unul care si-a lasat amprenta puternica asupra perceptiei mele despre cum nu trebuie sa fie un om si cum poti sa o iei razna cand seful e un bou.

Deci, incepem cu aspectul fizic.Pe aceasta domnisoara, am cunoscut-o cand era gravida in luna a doua parca,domnisoara inca , pentru ca statutul de doamna o speria.Prin prisma faptului ca maritata fiind,in cazul unui divort ar fi ramas fara averile mostenite de la parinti.(asta a fost doar o barfa, dar cum orice barfa are un sambure de adevar, tind sa cred ca e adevarat).

Unde ramasesem ?Da , aspectul fizic.Din luna a doua pana la sfarsitul sarcinii baga in ea ce prindea , sa mor de nu facuse 100 de kile.Imbracaminte ? Pentru ca era pe timp de vara venea cu o fusta lalaie lunga , pana si tigancile de Obor o invidiau.Arata ca o balenusa.M-am gandit ca are o scuza ca e insarcinata, insa suta de kile s-a pastrat si dupa nastere.

Mi-aduc amintea ca am intalnit-o dupa ceva timp, asezata pe scaunul meu, cracanata ca un barbat ce cauta sa afizeze superioritate, lasandu-se pe spate si in fata , aratandu-mi ce sunete distractive poate un scaun sa faca.Daca era o gluma nu m-am prins.Mda, aceasta domnisoara nu stia sa tina picioarele apropiate la propriu.Stand pe scaun tot timpul se cracana , se labarta , ziceai ca e la Pilates.

Ea nu suna dintr-un birou in altul, ea urla.Domnia ei , nu se putea ridica de pe scaun sa vina  sa vorbeasca cu tine,trebuie sa sari sluj, indiferent ca erai la telefon cu un client sau ca aveai de facut ceva treaba.Probabil in mintea ei de semi psiholoaga se gandea ca e mai personal sa urli la cineva dintr-un birou in altul si faptul ca sareai dintr-una in alta, te facea multi tasking.

Munca?Nexam.Barfa?Maxim.Cine e ala ,ce face ala, cine cu cine?Atentie intr-o pozitie de top management.Am aflat mai tarziu ca arunca cu sarcini in inferiori si zilele si le petrecea pe messenger, cu usa inchisa la birou.Probabil povestea cat de imbecili suntem noi astia “micii”, “echipa ei” si cum se chinuie ea sa ne tina “uniti”.

In imbecilitatea ei legata de coeziune a echipei (teoria multimilor , i-ar fi prins bine)a dat gres sau intentionat, pentru ca era o amatoare de barfe.(Stii ce a ziz x despre tine?Da tu ce zici de y?).

Cand a facut predarea manadatului , m-a chemat in birou, intrebandu-ma ce parere am despre noua sefa si ce se vorbeste in birou.Mi-a cazut falca la propriu.

Aceasta fiinta facea tot posibilul sa-ti taie craca de sub picioare.Parca avea o bucurie in suflet cand te impotmoleai in ceva .Iti demonstra ca este net superioara si cat de bine “manageuieste” ea situatiile de criza.

Ea desteapta “lumii”(a se citi cu rima) reformula emailurile.Daca nu era cum vroia ea, nu trimiteai un mail.In conditiile in care mi-aduc aminte ca am petrecut trei ore la un email cu zece randuri.Doar ca sa-mi arate ce bine stia engleza de afaceri.Atunci am cedat nervos si am zis ca pun demisia pe masa.Noroc cu niste colegi mai draguti care mi-au spus:Las-o in pace asa e ea, nu ai cu cine.Cand a plecat, vineri m-am dus la petrecerea de adio sa ma asigur ca  pleaca de tot.

Ne pune intr-o zi domnisoara la ore de psihoterapie de echipa(da, cuvantul magic).Ceva neintelegeri cu colegii, deci se cere sedinta(aveam cate una in fiecare zi).Cu niste prostii aduse de pe afara, ma uitam la ea perplexa.Freud a dat gres , iar profesorul meu de psihologie ar fi avut de lucru pentru urmatorii cinci ani sa contracareze aberatiile pe care le scotea pe gura.

Cum ca ea nu vine la munca pentru bani, ca ea e cea mai fericita cu barbat-su.Nimic legat de munca.Ea era subiectul principal, puterea exemplului, modelul de urmat.Statea pe scaun, labartita toata, neepilata, pentru prima oara in viata mea, m-am intrebat cum dracu’poate un om ca asta sa ajunga intr-o pozitie de management si de ce nu a auzit pana acum de  ceara de epilat.

Am inteles ca aveam perceptii diferite asupra businessului.Bun, eu pozitiva zic, hai sa iau ce are fiinta asta mai bun, e imposibil ca cineva sa fie chiar asa de rau.

Pe dracu’, nu am invatat nimic.M-am dat singura cu capul de pereti.Eu si cu urmatoarea sefa care a trebuit sa mature mizeria dupa ea.

Nu m-am obosit foarte mult sa o cunosc, mai tarziu am lucrat la un proiect cu donatii(s-a demonstrat ca avea suflet), insa defectul cel mai mare era ala de datator de sfaturi.I-am spus intr-o conversatie tampita pe mess ca nu ne-am inteles din motive evidente si ca oricum asta nu inseamna ca nu ne putem saluta pe strada.

Dupa ce se zvonea ca plec din companie a facut tot posibilul sa vada ce si cum, cand si unde.A aflat in final cand nu mai era un secret.

Mai tarziu din gura lumii am aflat ca au mai fost si altii care au zburat-o de pe post.

Poate nu am fost noi pe aceeasi lungime de unda, dar am ajuns la concluzia ca degeaba ai studii la Lausanne daca cei sapte ani de acasa, lipsesc cu desavarsire.

Scurt pe doi, aceasta paradigma psiohologica m-a uimit prin puterea ei de a manipula oamenii(evident aia tampiti) si frustrata fiind probabil de incapacitatile sale, incerca sa distraga atentia de la inabilitatile ei.Asa am invatat oameni buni sa descopar persoanele cu lipsa de incredere in sine.Sunt aia pentru care soarele se invarte in jurul lor.

Motto-ul ei: “Dezbina si cucereste”

Va urma!In episodul urmator: un francez cretin la Bucuresti.

Stare de spirit


De obicei sunt zen, ma trezesc dimineata si ma trezesc cu o stare de bine.De obicei imi propun in fiecare dimneata sa fiu zen.Si reusesc, asta pana cand imi strica ziua vreun bou/vaca.

Sunt o persoana calma din fire insa doua lucruri ma enerevaza teribil pe lumea asta: nesimititii si prostii.

Enervata sa-mi pierd cumpatul nu am fost decat de trei ori in viata, in circumstante diferite:

1)un dobitoc care mi-a blocat masina

2)o despartire ca-n filme(da, mai sunt si de-astea cu toata educatia mea)

3)o tarancuta cu fite  si aere de  primadona.

In toate aceste trei situatii nu am reusit sa gandesc rational desi actiunile celor trei personaje m-au afectat pe termen scurt.Uneori dau filmul inapoi si incerc sa imi dau seama ce anume din compartamentul lor m-a facut sa reactionez asa.

Si am reusit: lipsa de respect fata de cel de langa tine.Faptul ca mi-au insultat inteligenta si au incercat sa se ridice pe un piedestal in fata mea.

Cele trei personaje nu mai sunt demult in viata mea, dar pentru ca am cunoscut destul de multe personaje ciudate,  m-am decis sa deschid o noua rubrica.

Rubrica cu profile psihologice ridicata la rang de caterinca cu budinca(mock-pudding).

Cand limba romana se intrepatrunde cu ipocrizia


Am avut o zi plina, o saptamana plina si va fi o luna plina de la inceput pana la sfarsit.

In scurtele momente de pauza citesc bloguri , ziare cam tot ce mi se pare interesant.

Dar…de unde pana unde.In primul rand ma iau de jurnalisti.Execrabil.Degeaba articolul este interesant daca gasesc cel putin trei greseli gramaticale si nu mai vorbesc de cele de ortografie.Si nu, nu citesc Libertatea .

Romgleza in presa si pe facebook.Am uitat cum se zice la consultanta. Se zice “consulting”, evident orice titlu de post se termina fie in officer, manager, care, solution.Si nu glumesc.De unde pana unde?

Pai, am luat site-ul bestjobs ieri, cautand ceva pentru un prieten si am gasit cel putin trei posturi cu urmatoarele titluri: Customer service officer, call center operator,office manager.Adica jobul e platit cu 7 milioane, dar esti office manager, nu esti secretara sau asistent birou sau ma rog orice traducere viabila.Esti manager, ce mama ma-sii.

Nu intru in detalii, nu are rost.

Dar evident m-am saturat sa vad limba romana schimonosita.Mi-e greu cateodata pentru ca traiesc intr-o tara unde 90% vorbesc engleza.Imi scapa cuvinte, dar ma opresc, gandesc si vorbesc.Romaneste.Corect.Si cu intonatie.

Dar cel mai rau ma doare cand engleza din romgleza se transforma intr-o limba stalcita cu accent rusesc si ortografie fonetica.Exemple nu dau, dar am un cutit rasucit in inima, Eminescu si Shakespeare  se rasucesc in mormant, iar DEX-ul si Oxford dictionary sunt folosite la curatat cartofi si batut snitele.

Tot asa popor roman.

Si ca sa inchei in dulcele stil clasic:”I’m just Mad going to insanity.”

So cool…so true


Why you should be wary of any man that is reliant on text messaging, email, and instant messenger! by NATALIE (NML) on DECEMBER 12, 2008

I often get asked what the danger signals are with men and I point out the key ones in my post on red flags (print and keep if you are drawn to assclowns) and how to spot emotionally unavailable men (print out and keep if you tend to be drawn to the emotionally stunted), but that doesn’t stop many readers from looking for loopholes and making excuses. One of the danger zones is about how your man communicates with you: Let me be clear. Nobody, and I really do mean no-frickin-body is soooo busy that they can only manage to text, email or instant message you. Nobody is so busy that they can only bring themselves to call you when they need an ego massage or a shag.

If they can call you for a shag or an ego stroke, they’ve got time! When a man relies primarily on text messaging, instant messenger, and email for communicating with you, it’s not because he’s a new age man, it’s not because the written word is his tool, and it’s not because he is trying to manage his time effectively. He is a tool! He is using ‘new’ forms of communication to control you and how often you both correspond so that he can control the relationship.

He wants to keep at a distance, and it’s likely that he’s emotionally unavailable, an assclown, or both. He is LAZY! When a man is too lazy to communicate with you properly, why waste the air you breathe on him? Trust me, if lazy communication exists in your relationship, there are other problems lingering there just waiting for you to open up Pandora’s box. Whatever excuses you’ve been making about why you both spend so much time texting or online – STOP! You are either saying bullsh*t to avoid the reality of him or repeating things that he has given you as an excuse for his rubbish relationship behaviour. Have you ever spent loads of time analysing an email? I have! Have you ever reread a text trying to gauge the meaning or read way more into it? Have you spent ages agonising over when he’s going to respond to these forms of communication?

Have you wonder why you have to have conversations with him in a series of symbols and flirty IM”s even though you’ve been with him for 18 months? Wondering if he has a wife or girlfriend stashed away? Wondering why it took him so long to respond yet you know he’s been active within on his regular dating site because it says so? Have you ever looked back on your ‘relationship’ and suddenly realised that you rarely spoke with each other in between meeting up?

Texting, instant messaging, and email are all open to interpretation and it’s very easy to misconstrue tone. If he relies on these means of communicating, you will build sandcastles in the sky because really, when you spend your time reading into things, you can make it any relationship that you want! It’s one thing if he uses these forms of communication as secondary ways of communicating with you in conjunction with picking up the phone and seeing you face to face, but I certainly would not accept these means as your primary method of communication.

Men who don’t make an effort and who aren’t interested in forging a proper relationship with you will opt for these lazy forms of communication. You may start out this way, particularly if you meet online but he should want to progress the conversation and let you into his life and quite frankly, men that keep you out are lazy communicators, lazy dates, and even lazier pseudo ‘boyfriends’. You don’t need to work out the why’s, where’s and how’s and I certainly would not go down the route of trying to force him to communicate with you via other means – why should you have to force him to do something that comes naturally to people who actually want to have a relationship and want to put both feet in? If this is the type of man you have, consider it a danger warning and start looking at your relationship in a more real light. So in summary, if he doesn’t progress from these forms of communication – it’s a danger signal, period. If you spend a lot of time trying to figure out what he meant by his latest ‘message’, it means you’re not communicating directly enough and I would also take this as a mega warning signal.

If he only makes contact with you on an ad hoc basis – often when he wants or needs something – and then disappears till his next one line text message or stupid email, danger alert! If you’re with a guy like this, you need to be asking yourself why you’re prepared to accept virtual crumbs… Your thoughts?

Act like a lady, think like a man


Azi sunt libera, e vineri, aveam nevoie sa stau o clipa si sa-mi trag sufletul.Aseara mi-am montat perdelele( da singura,nu e mare branza) , azi m-am trezit tarziu mi-am citit presa, postarile interesante de pe facebook, si intr-o oarecare eventualitate mai tarziu ma apuc si de cele zilnice.

Cum va ziceam mi-a fost recomandata o carte, pe care am citit-o pe nerasuflate.Vroiam sa stiu ce naiba e atat de diferit in mentalitatea noastra a femeilor de cea barbatilor.Numai ca la mine a fost cazul “epic fail”.Am crescut intr-o lume a barbatilor, motiv pentru care foarte multe deprinderi, actiuni si mentalitati le aplic in viata de zi cu zi pe tipologia barbatilor.

Autorul cartii face urmatoarea afirmatie:femeile stabilesc “pretul” si “regulile “.Cat trebuie sa plateasca barbatul ca sa te poata cuceri.Esti doar o trecatoare sau te pastreaza(fishing or keeping)?Ehhh numai ca la mine e tocmai invers.Fac regulile, masor, stabilesc obiectivele si ma decid : pescuiesc sau pastrez?E ceea ce numesc eu studiu de fezabilitate pe perioada de 90 de zile.

Voi putea sa ma compromit?Timpul meu, ideile mele, aspiratiile mele viata mea?Merita?

Intr-un final concluzia cartii e ca tu iti alegi cum vrei sa fie relatia ta.Nimic mai adevarat.Tu alegi daca vrei sa fii doar o chestie trecatoare sau nu.

Cateva idei de retinut, ca ii iau omului painea de la gura:

-regulile se stabilesc la inceput, orice incercare de a le schimba dupa o anumita perioada de timp va aduce numai necazuri

-pune intrebarile pe care le vrei, inainte de a te implica mai mult:ai planuri pe termen lung, scurt?Care sunt alea?Orice curiozitate pe care o ai:vrei copii ,vrei familie?Ce planuri ai cu mine(si dumnezeu stie ce raspunsuri am primit, unele mai vioaie ca altele).E mai usor sa intrebi cand nu esti implicat emotional.Si evedient daca nu iti plac rasunsurile si nu se potrivesc cu ce ai in minte, nici nu te mai obosi sa raspunzi la telefon.

-barbatii inseala pentru ca pot.Da si femeile o fac numai ca nu braveaza.(am zis ca o sa dedic un intreg capitol cu inselatul)

-barbatilor le plac femeile neajutorate(esti independenta, ai bani,cariera, casa ta) Foarte bine,Roaga-l sa vina sa-ti schimbe uleiul la masina(se va simti bagat in seama),lasa-l sa plateasca nota la restaurant etc etc.(Aici am eu o problema pe principiul nu am nevoie de nimic de la nimeni, pana si perdelele mi le-am pus singura)

-fii evaziva si misterioasa.Lasa-l sa descopere cine esti si ce faci.Nu-i da totul pe tava

-revin sa arati bine, sa gatesti, sa-i dai bombonica etc etc.Sa fii wonder woman.Si da cartea e scrisa de un barbat.

Deci concluzia mea este ca, din nou, sunt lucruri de compromis, pe care le stiam.Dar o persoana care vrea sa compromiti pentru buna lui dispozitie nu te merita.Egoismul nu are ce cauta intr-o relatie.

Merg in continuare pe principiul “take it or leave it” si imi asum ca o sa mor inconjurata de 40 de pisici.

« Older entries

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.